Privaţii din turism spun ca pot supravieţui şi fără minister
Patronii agenţiilor de turism spun că se pot economisi bani dacă se renunţă la unele birouri externe.
Economiile „la sânge” pe care le plănuieşte guvernul ar putea fi îndreptate şi către unele instituţii, de care România s-ar putea lipsi în această perioadă, consideră reprezentanţi ai mediului privat.
Cheltuieli de milioane de lei pe an
Noua structură ar urma să lucreze cu un număr de personal mai restrâns şi, pentru a mai reduce din costuri, ar putea să limiteze resursele investite în birourile de promovare turistică din străinătate. Astfel, guvernul ar putea economisi mai multe milioane de lei.
Numai în prima jumătate a anului trecut, de exemplu, pentru cele 17 oficii de turism ale României s-au cheltuit 7,79 de milioane de lei.
Suma include atât cheltuieli administrative - apă, salubritate, chirii pentru sediu şi locuinţe de serviciu, energie termică, energie electrică, salarii etc.- , cât şi cheltuieli pentru promovare, respectiv organizarea de târguri şi participarea la expoziţii.
Chiar dacă reprezentanţii din domeniu au salutat, la început, înfiinţarea unui Minister al Turismului, ei consideră acum că aceeaşi activitate ar putea fi făcută şi cu o autoritate/oficiu, aşa cum se întâmplă în ţări ca Franţa sau Grecia. Pentru promovarea potenţialului turistic al României sunt rezervaţi 200.529.000 de lei, potrivit bugetului ministerului.
PRELUARE
Ministerul Turismului controlează calitatea construcţiilor
În virtutea crizei economice, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) şi-a mărit portofoliul, înghiţind Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC), potrivit unei ordonanţe de urgenţă. Instituţia se afla, până acum, în subordinea directă a guvernului.
Motivul acestei mişcări a fost lipsa unui departament de control şi lipsa finanţării pentru înfiinţarea unui organism nou.
În actul normativ se arată că între concluziile actelor de control din responsabilitatea ISC şi deciziile privind strategiile în domeniul amenajării teritoriu lui, urbanismului şi dezvoltării du rabile a teritoriului aflate în responsabilitatea ministerului pot apărea discordanţe, mai ales în ceea ce priveşte asigurarea disciplinei în construcţii şi în special în zonele de protecţie/protejate şi în zonele amenajate pentru turism.
În prezent, ISC are 8 inspectorate teritoriale la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare şi 42 de direcţii judeţene de control. Inspectoratul General de Stat în Construcţii a fost înfiinţat în anul 1977, după cutremurul din martie, ca instituţie de interes naţional cu atribuţii în controlul de stat pentru asigurarea calităţii în construcţii. De-a lungul timpului, oficiul a „pendulat” între guvern şi ministerele de resort.
8 inspectorate teritorial la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare încorporează instituţia de control a calităţii în construcţii.
SALVARE
Vânzarea rapidă a activelor rămase
În acest moment, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului cheltuieşte bani atât pentru cei peste 150 de angajaţi care se ocupă exclusiv cu turismul, cât şi pentru activele pe care le mai deţine. România are 17 oficii în străinătate şi 23 de angajaţi.
Ultimul birou a fost deschis chiar în toamna anului trecut, în Polonia, în cadrul unui târg. Întregul eveniment de amenajare a oficiului şi participare la târg a costat 10.000 de euro. Astfel de oficii există însă şi în ţări ca Japonia, China şi Suedia - numărul vizitatorilor din aceste regiuni nici măcar nu e inclus în statisticile oficiale.
Ministerul Turismului deţine acţiuni la mai multe societăţi de turism, unele rămase fără active sau chiar în prag de faliment - de exemplu Hotel Cota 1400 SA, la care participaţia e de 51%, şi Restaurant Poiana Ursului, la care statul are 52%. Predeal SA, deţinută 89,9% de minister, mai are 25 de angajaţi şi câteva active - o pensiune şi câteva terenuri, potrivit ultimelor rapoarte.
Sursa: evz.ro
