Piteşti, oraşul cu pădure în centru şi muzică de Mozart pe stradă
Piteştiul luptă pentru un loc cât mai bun în topul competiţiei "Oraşul de vis".
Centrul Piteştiului combină moştenirea arhitecturii comuniste cu designul modern.
Aşezat între dealuri, pe terasele râului Argeş, Piteştiul nu este un oraş turistic şi, din păcate, din cauza sistematizării urbane din timpul regimului comunist, nu are un centru istoric. Autorităţile au încercat să umple această lipsă prin pieţe colorate, pavate cu dale de piatră, fântâni arteziene, căderi de apă şi râuleţe care şerpuiesc pe străzile pietonale cu flori.
Spaţii verzi versus blocuri gri
În locul clădirilor istorice, exact în mijlocul oraşului, s-au ivit cutii dreptunghiulare comuniste, de culoare gri, care străjuiesc acum de ambele părţi fosta Stradă Mare. "E frumos oraşul, dar blocurile astea sunt sub orice critică. Măcar în centru ar trebui să le facă ceva, să le zugrăvească. Vin din Grecia şi acolo toţi au blocurile zugrăvite în alb şi când e soare zici că sunt din zăpadă", spune Florin Breier, în vârstă de 36 de ani. În plus, pe străzi se plimbă în continuare foarte mulţi câini comunitari.
Centrul străluceşte de curăţenie, însă gunoiul nu lipseşte din spatele blocurilor din cartierele periferice. "Centrul rivalizează cu multe oraşe din străinătate şi este competitiv din punctul de vedere al curăţeniei, al modului în care arată, deşi, în zilele însorite, este prea strident pavajul", spune Ion Buţă, de 68 de ani.
În general, piteştenii spun la unison că oraşul lor este curat, liniştit, plin de parcuri. Au dreptate în privinţa suprafeţei de spaţiu verde pe cap de locuitor: 21 de metri pătraţi, faţă de numai 12 în Bucureşti. Astfel, reşedinţa de judeţ argeşeană se apropie de minimumul necesar cerut de Uniunea Europeană: 26 de metri pătraţi pe cap de locuitor.
Oraşul are şi avantajul de a fi amplasat foarte aproape de capitala ţării, la numai 120 de kilometri. Dacă vor să-şi petreacă un weekend la munte, nimic nu-i opreşte pe locuitori să se urce în maşină şi să ajungă, în două-trei ore, la Bran, Rucăr sau Moeciu, zone mai puţin aglomerate decât staţiunile de pe Valea Prahovei.
În ceea ce priveşte traficul pe străzile din oraş, Piteştiul pare să se fi molipsit de la vecinul din sud, aflat la capătul autostrăzii A1: "Circulaţia rutieră e din zi în zi mai insuportabilă. Parcările sunt insuficiente."
Muzică de Mozart pe stradă
Daniel, în vârstă de 11 ani, e încântat de fântâna muzicală din faţa primăriei, de unde, în serile de weekend, se aud simfonii de Mozart sau Beethoven, în timp ce şuvoaiele de apă se rotesc pe ritmul muzicii. Alţi piteşteni sunt de părere că preţul ei, de un milion de euro, a fost cam mare.
În afară de teatre şi cinematografe, locuitorii din Piteşti au, din anul 2007, şi o filarmonică ce susţine concerte în fiecare seară de joi.
Defrişări în pădurea Trivale
Una dintre cele mai mari nemulţumiri actuale ale locuitorilor e legată de pădurea Trivale. Oraşul se poate mândri cu faptul că are o pădure doar la cinci minute de mers pe jos din centru. Plimbarea până la pădure, printr-un cartier de case şi vile cochete, acoperite de verdeaţă, este una foarte plăcută, deşi printre ele s-au ivit şi construcţii-palat, giganţi ai unor proprietari cu gusturi îndoielnice.
Dar supărarea localnicilor este provocată de defrişările care au fost făcute de mulţi dintre proprietarii care au ajuns în posesia unor bucăţi însemnate din pădure.
Sursa: Ziarul Financiar
