Legea picnicului: omul să iasă în natură, dar să lase locul curat

O iniţiativă a unei organizaţii neguvernamentale de a reglementa ieşitul la picnic şi grătar este blocată la Ministerul Turismului de mai bine de jumătate de an, în timp ce numărul românilor care ies la iarbă verde este din ce în ce mai mare, mai ales din cauza crizei economice.
Legea picnicului, blocata la Ministerul Turismului, reglementeaza iesitul la iarba verde, trecand in sarcina autoritatilor locale responsabilitatea amenajarii unor locuri speciale pentru picnic.

Un studiu prezentat vineri de GfK România releva că 70% dintre români nu mai merg în vacanţă anul acesta. Asta se poate traduce în mai mult timp petrecut în natură, în ţară, ceea ce inseamna si ca poluarea va creste.

Scurta istorie a unui legi încremenite în proiect

Acum un an, Green Revolution bătea palma cu Nicolae Nemirschi, care pe atunci conducea Ministerul Mediului, pentru crearea unei legi care să reglementeze ieşitul la grătar. În august 2009 se semna protocolul de colaborare între cele două instituţii. Au urmat câteva luni în care reprezentanţii asociaţiei şi experţi ai ministerului au pus la punct codul unic de picnic, care ar fi trebuit să fie universal valabil pe teritoriul României.
Dar n-a fost să fie. Când totul era aproape gata, PSD a ieşit de la guvernare şi ministrul turismului, Elena Udrea, a preluat temporar portofoliul mediului. La final de 2009 ea se hotărâse că legea picnicului nu este o prioritate, respingând-o ca pe o simplă discuţie, nu un proiect în derulare.
Apoi a anunţat că legea va fi inclusă în mai cuprinzătoarea lege a turismului, la care instituţia lucrează, deşi nu ştie când va fi gata.

Ce prevede legea picnicului

Promotorii codului pentru ieşit la iarbă verde propun câteva măsuri simple şi punctuale: interzicerea oricărei activităţi de picnic în alte zone decât cele care sunt special amenajate şi trecerea responsabilităţii amenajării şi deciderii zonelor unde să aibă loc picnicuri în sarcina autorităţilor locale.
Astfel, devine răspunderea autorităţilor locale să se îngrijească de spaţiile unde se pot face grătare, să instaleze coşuri de gunoi pentru colectarea selectivă a deşeurilor, să ofere lemne pentru foc şi grătare, un punct sanitar, toalete ecologice etc.
„Nu spune nimeni să interzici sau să îi restrângi omului dreptul de a ieşi în natură. Dar toţi oamenii care ies în natură trebuie să înţeleagă că nu pot face asta după placul lor, trebuie să respecte nişte legi, un minim de norme. Nicăieri nu te poţi aşeza unde vrei să faci focul, să opreşti maşina, să dai drumul la muzică şi la plecare să laşi toate deşeurile. Este de neconceput”,
Corneliu Belciug, director de programe Green Revolution

Proiectul cuprinde şi amenzi pentru că, spune Corneliu Belciug, unii oameni nu pot fi educaţi decât aşa. El este totuşi optimist, considerând că odată ce autorităţile vor pune la dispoziţia oamenilor locuri speciale pentru ieşitul la iarbă verde, majoritatea pasionaţilor de grătare vor merge acolo.
„Este clar că românului îi place să iasă la picnic. Noi vrem ca omul să iasă în natură, dar să lase locul curat, chiar mai curat decât l-a găsit”.

O problemă de 20 de ani

Înainte de 1989, deşi ieşeau deseori la pădure, românii nu lăsau gunoi aşa cum o fac astăzi. Atunci nu se găseau atâtea produse de consumat în sticle de plastic, sau în cutii de aluminiu.
Piesajul după 20 de ani de libertate este dezolant. În multe staţiuni montane, dar şi pe marginea drumurilor naţionale mormane de gunoaie care sunt un indicator al respectului românului pentru mediu.
„Natura n-are gură să strige, nu iese în stradă, nu are lider de sindicat, nu are reprezentanţi în Parlament. Nu poţi să ţii pasul cu 4-5 milioane de oameni care ies la picnic săptămânal la nivelul întregii ţări şi lasă în urmă gunoaie”, spune iniţiatorul legii picnicului.

Sursa: evz.ro