Sibiu "orasul de vis"?

„Tânăr din 1191” – acesta a fost sloganul ales pentru campania de promovare a Sibiului când a fost Capitală Culturală Europeană, în 2007. Astăzi începe săptămâna de promovare a Sibiului în campania "Oraşul de vis". Doar trei oraşe se mai despart de aflarea marelui câştigător: Sibiu, Timişoara şi Bucureşti.

Mândru cu istoria sa de secole, dar şi de hainele sale înnoite graţie acelui statut unic deocamdată pentru un oraş din România, Sibiul poate fi casa ideală pentru cei care îndrăgesc evenimentele culturale, arhitectura, natura şi senzaţia că aici poţi să fii turist la tine acasă. Nu întâmplător, dintre personalităţile al căror nume se leagă de Sibiu cele mai multe sunt din domeniul cultural, artistic, ştiinţific şi în special literar. Sibiul, vechi şi nou, inspiră.
Aşezat în centrul României, la intersecţia drumurilor care cândva legau teritoriile româneşti, Sibiul s-a ridicat pe ruinele anticei aşezări Cedonia. Primii colonişti germanofoni, flamanzi şi mozelani au întemeiat Villa Hermanni la jumătatea secolului al XII-lea. Mai târziu, aşezarea s-a numit Hermannsdorf, apoi Hermannstadt, iar populaţia românească a numit-o Sibiu.
Prima menţiune documentară a ţinuturilor sibiene datează încă din 20 decembrie 1191, sub titulatura Cibinium, când papa Celestin al III-lea se referea la existenţa prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitură cu sediul în actualul Sibiu.

Premierele Sibiului – primul spital, prima şcoală

Sibiul, fiind de timpuriu un oraş racordat la viaţa culturală şi economică europeană,  a ajuns să deţină mai multe premiere pentru teritoriul actual al României: în 1292 este atestat primul spital (clădirile azilului sunt încă existente), iar în 1380 este atestată prima şcoală. În 1528 se înfiinţează prima tipografie unde vor fi editate lucrări capitale ale istoriei culturii române. În 1551, Corad Hass experimentează prima rachetă în trepte din lume.

În 1788 se înfiinţează primul teatru de pe teritoriul actual al României. În 1795 se instalează primul paratrăznet din Sud-Estul Europei. În 1817 se deschide Muzeul Brukenthal, cel dintâi de pe teritoriul actualei Românii. În 1928 se deschide prima grădină zoologică din România, iar în 1904 se introduce tramvaiul electric.

Cronica Sibiului – fumatul interzis!

În 1930, Emil Sigerus scria “Cronica oraşului Sibiu, 1100-1929”, care consemnează evenimente petrecute de-a lungul a opt secole. Pe lângă cele de importanţă istorică deosebită, Sigerus cuprinde în cronica sa şi întâmplări mărunte, din viaţa de zi cu zi şi de un farmec aparte, care acum pot fi relevante pentru a descrie atmosfera epocii respective.
Astfel, în 1825 se interzicea fumatul pe străzi, după ce în anul precedent se interzisese trecerea prin oraş a cirezilor de bivoli. La vremea aceea, populaţia oraşului număra 18 mii de persoane. În august 1603, nori de lăcuste întunecă cerul deasupra oraşului timp de trei ore, iar în 1618 se vede o cometă mare. În 1869, primul velociped, adus de la Paris de un ofiţer, face furori pe străzi, iar în 1870 se introduce impozitul pentru câini. Trecerea primului automobil prin oraş este consemnată în iulie 1899.
Sibiul a devenit reşedinţa judeţului cu acelaşi nume în 1968.

Centrul istoric, inima întinerită

Centrul istoric al Sibiului este printre puţinele care au scăpat aproape intacte din demolările epocii comuniste. Străjuit de vechiul zid exterior de apărare, este un ansamblu de arhitectură medievală cu o suprafaţă de aproape 80 de hectare şi cu un număr de 1050 de clădiri. Circa 180 de clădiri din oraşul istoric, reprezentând 17% din total, sunt clasificate monumente istorice.

Cea dintâi Capitală Culturală Europeană din România

Sibiul a fost primul oraş din România desemnat Capitală Culturală Europeană a anului 2007. Întrebat cum a reuşit Sibiul, primarul Klaus Johannis a oferit atunci un răspuns simplu: “Pentru că am avut curajul să solicităm acest titlu. Nici un alt oraş din România nu a îndrăznit să ceară”. O altă ocazie pentru ca un oraş din România să deţină acest titlu va fi abia în 2020, fiindcă până atunci deja au fost desemnate Capitalele Culturale Europene sau ţările de unde acestea vor fi alese.
Miracolul 2007 nu a însemnat doar o acumulare de evenimente culturale. Din 2004 până în 2007, s-au făcut investiţii masive în infrastructura oraşului, cu precădere în centru. Practic, centrul oraşului a suferit o operaţie estetică majoră: reabilitarea celor trei pieţe centrale din municipiul Sibiu - Piaţa Mare, Piaţa Mică şi Piaţa Huet -, a iluminatului public în centrul istoric, plus modernizarea unor artere principale din oraş.
Sibiul a câştigat pe mai multe planuri, de pe urma derulării programului din 2007. Pe de o parte, numărul de turişti s-a dublat, ca şi numărul de locuri de cazare, pe de altă parte sibienilor le-au rămas nu numai infrastructura modernizată, dar şi câteva noi festivaluri care au debutat în acel an. Cu toate festivalurile sale, care se ţin lanţ de primăvara până toamna, de teatru, jazz, rock, folclor sau film documentar, cu terasele sale din Piaţa Mică şi Piaţa Mare, unde se aud mai ales vara toate limbile pământului, Sibiul este unul dintre puţinele oraşe din România unde te poţi simţi turist la tine acasă.

PERSONALITĂŢI
Scriitori şi filosofi cu rădăcini sibiene

Numele a numeroase personalităţi, cu precădere din domeniul literar, sunt legate de Sibiu, oraş unde fie s-au născut, fie au studiat, fie au ales să locuiască pentru o perioadă a vieţii. Filosoful Emil Cioran şi scriitorul Octavian Goga sunt născuţi la Răşinari, lângă Sibiu. De Sibiu şi-a legat viaţa Constantin Noica, precum şi Lucian Blaga, al cărui nume este purtat acum de universitatea sibiană. Nicolae Manolescu a urmat la Sibiu cursurile de gimnaziu şi liceul. În Sibiu s-au născut şi scriitorii Oskar Pastior şi Andrei Codrescu, precum şi Emil Hurezeanu. În Sibiu locuieşte poetul Mircea Ivănescu.

DE VIZITAT
Dumbrava minunată

Unul dintre locurile reprezentative ale Sibiului este Dumbrava, în special cu Muzeul în Aer Liber, parte a Complexului Naţional Muzeal Astra. Înfiinţat în 1963, acum muzeul din Dumbravă se întinde pe 96 de hectare, cu peste 335 de construcţii în muzeu. Aleile de vizitare însumează zece kilometri.
Excepţional întreţinut, permanent îmbogăţit cu noi achiziţii, muzeul din Dumbravă este o atracţie pentru turişti şi un fermecător loc de relaxare pentru localnici. Între gospodăriile ţărăneşti presărate de jur împrejurul lacurilor au loc festivaluri de tradiţii populare, iar scena de pe lac găzduieşte spectacole folclorice.

Păltiniş, turism şi cultură

Staţiunea Păltiniş, cândva înfloritoare, se zbate acum să se mai ridice la nivelul prestigiului de care s-a bucurat cândva. Cu toată dotarea destul de precară pentru a satisface nevoile turiştilor, Păltinişul rămâne un punct de atracţie, fie şi numai datorită frumuseţii naturale a zonei.
Staţiunea beneficiază de perioada cea mai lungă pentru schi, fiind situat la cea mai mare altitudine din ţară, 1442 m. Păltiniş a fost prima staţiune de schi din România, în 1894.
Păltinişul este interesant şi pentru cei care vor să vadă casa în care a funcţionat, graţie lui Constantin Noica, “Şcoala de la Păltiniş”, în anii ‘70 şi ‘80. Interiorul casei memoriale Constantin Noica, unde filozoful şi-a trăit ultimii ani de viaţă, nu mai este însă acum vizitabil.